MERCENARUL ROMAN

BASESCU – ZIUA EXECUTIEI

GABRIEL ANDRONACHE

La ora cnd Traian B?sescu ?i formula rechizitoriul de la Cotroceni, ofensiva USL atingea faza paroxistic?, prin eliminarea Robertei Anastase de la ?efia Camerei Deputa?ilor. Apelul pre?edintelui la ncetarea ostilit??ilor era ntrziat. USL ocupase deja reduta portocalie. Reac?ia tardiv? a pre?edintelui nt?re?te suspiciunile privind caracterul ei protector asupra institu?iilor statului. Dac? ntr-adev?r acestea s-ar fi aflat n pericol, ele deja fuseser? afectate de ac?iunea USL, iar mesajul lui B?sescu nu mai trebuia s? con?in? referiri la timpul viitor al ac?iunii. n schimb, domnia sa a subliniat multiplu ?i ap?sat c? adversarii s?i politici trebuie s? nceteze imediat ofensiva mpotriva statului.

Grija pre?edintelui fa?? de institu?iile democratice nu poate fi credibil? pentru c?, dac? e s? ne lu?m dup? logica acestuia. Ele fuseser? deja anihilate de atacul din Parlament. ?i atunci, la ce bun un avertisment prin care ceri cuiva s? nu fac? o fapt? deja consumat?? Contratimpul n care s-a aflat Pre?edintele indic? faptul c? el acceptase situa?ia de fapt, dar a ?inut mor?i? s? transmit? c? urm?torul pas, suspendarea preziden?ial?, nu trebuie s? fie urm?toarea ?int? a revolu?ionarilor din Parlament. Durerea lui Traian B?sescu nu era cauzat? de c?derea lui Blaga ?i Anastase, ci de urm?toarea mutare a USL, care l viza direct. Dac? pre?edintele ar fi vrut ntr-adev?r s?-i apere pe cei doi, ar fi f?cut asta. Prghiile le avea, dinainte de ziua de 3 iulie. Crin Antonescu anun?ase cu ceva timp nainte c? pe 3 sau 4 iulie ncepe procedura suspend?rii pre?edintelui n Parlament. A?a c? informa?iile privind o manevr? de amploare a USL nu erau chiar att de str?vezii.

B?sescu i-a l?sat din mn? pe Anastase ?i Blaga, miznd pe efectul emo?ional puternic al acestor destituiri. Iar seara, a ie?it la ramp?, post factum, clamnd lovitura de stat. Putea face acest lucru mult mai devreme. Dar, f?r? victimele de peste zi, B?sescu nu ar fi avut ocazia s? joace rolul pre?edintelui ngrijorat de m?cel?rirea democra?iei.

Acum, pre?edintele se afl? singur n fa?a USL, nghesuit pe holurile palatului, ca ntr-un film de cap? ?i spad?. n spatele s?u se afl? larg deschis? fereastra suspend?ri. Iar dincolo de ea, poporul. Diferen?a fa?? de 2007 e c? oamenii au acum minile ocupate cu telecomanda televizorului ?i vor fi lipsi?i de reflexul prinderii n bra?e a muschetarului dobort din turnul n care s-a refugiat vremelnic.

FRATILOR, CE MAI STATI, BELITI-L PE BASESCU !

Cei care spun c? USL guverneaz?, dar nu conduce adic? se afl? la guvernare, dar nu influen?eaz? n mod major cursul evenimentelor, au dreptate. Adev?rat, o parte din aceasta gresala se datoreaz? USL nse?i, care a ntrziat nepermis de mult s? restructureze structurile de la nivel central ?i din teritoriu, fie c? vorbim despre deconcentrate, fie de structuri ale ministerelor de for??. Victor Ponta pare c? a uitat c? se lupt? cu un du?man (, iar nu adversar) implacabil, necru??tor ?i, mai ales, f?r? scrupule. A procedat, cu alte cuvinte, precum T?riceanu, care a crezut timp de doi ani ?i mai bine n virtu?ile convie?uirii politice cu B?sescu cnd s-a trezit din somn, i fugise un sfert din partid din ograda PNL.

Un exemplu despre cum nu trebuie s? crezi c? ni?te institu?ii pervertite de c?tre numirile politice din partea pre?edintelui ?i ale PDL ar putea s? procedeze conform legii ?i normalit??ii l-au dat n ultimele zile Procuratura General?, DNA, ANI ?i, azi, Curtea Constitu?ional?.

Ce este de f?cut? S? schimbi capii acestor structuri dar nu po?i, deoarece unele dintre aceste numiri sunt la latitudinea Cotrocenilor. Atunci?

Atunci vine r?spunsul pe care l-a dat deja Crin Antonescu: l suspenzi pe Traian B?sescu.

COLONEII DE CACAT AI REGIMULUI BASESCU

Lista ofi?erilor numi?i la “strict secret” de fostul Ministru al Ap?r?rii Gabriel Oprea. Turcescu si MRU, printre colonei

Lista ofi?erilor numi?i la "strict secret" de fostul Ministru al Ap?r?rii Gabriel Oprea. Turcescu si MRU, printre colonei

n cadrul emisiunii Sinteza Zilei, Mihai Gdea a prezentat o list? care con?ine nume sonore din via?a politic? romneasc?, avansate n diferite grade n Armat?, de fostul ministru al Ap?r?rii Na?ionale Gabriel Oprea.

Lista con?ine nume de politicieni, fo?ti mini?tri, primari, pre?edin?i, jurnali?ti, avnd ca apartenen?? politic? PDL.

Numele sunt prezentate n premier?, ofi?erii fiind numi?i la strict secret de ministru Gabriel Oprea.

- Apostu Sorin – Primar Cluj arestat pentru fapte de corup?ie – PDL – Lt.Col. (2011, absv.)
- Arn?utu Decebal – Primar Trgu Neam? – PDL – Col. (2010, cap.)
- Blejnar Sorin – ?ef ANAF – PDL – Col. (2011, lt. col.)
- Bica Radu Vasile – Vicepre?edinte al CJ Cluj, arestat pentru fapte de corup?ie – PDL
- Boti? Ioan Nelu – Deputat, Ministru – PDL – Lt.Col (2010, Lt.)
- Boureanu Cristian – Deputat – PDL – Col. (2011, absv.)
- Brnz? William Gabriel – Deputat – PDL – Lt.Col. (2011, sold.)
- Brnz? Daniel – Secretar Executiv Diaspora – PDL – Col. (2010, absv.)
- Dr?gan Romeo Ionel – Director General Adjunct ANL – PDL – Lt.Col. (2012, Plt.Maj.)
- Falc? Gheorghe – Primar Arad – PDL – Mr. (2010, Cap.)
- Ferencz ?tefania Gabriela – Secretar General Adjunct al Guvernului – PDL – Mr. (2011, absv.)
- Flutur Gheorghe – Pre?edinte CJ Suceava – PDL – Col. (2011, Lt.Col), Lt.Col. (2010, Mr.)
- Alexandru Lazescu – Director TVR – PDL – Col. 2011
- Robert Turcescu – Jurnalist – PDL – Col. 2010
- Mihai R?zvan Ungureanu – Prim-ministru – PDL – Col. 2011
- Gheorghe ?tefan – PDL Neam? – PDL – Col. 2010
- Ialomi?ianu Gheorghe – Ministru de Finan?e – PDL – Col. (2010, Slt)
- Iliescu Valentin Adrian – ?eful Dep. pt. Rel. cu Parlamentul – Guvern – PDL – Col. (2010, Slt.)
- Ionescu Silvian – Ex Comisar general al G?rzii Na?ionale de Mediu – PDL – Col. (2010, Cpt.)
- Ivaschescu Nicolae – Secretar de Stat la Ministerul Muncii – PDL – Lt.Col (2010, absv.)
- Gheorghe Nastasia – Secretar de Stat – PDL – Col. (2010, Mr)
- Negoi?? Liviu – Primar Sector 3 – PDL – Col. (2012, Mr.)
- Oltean Ioan – Deputat – PDL – Col. (2010, absv.)
- Cristian Constantin Potera? – Primar Sector 6 – PDL – Lt.Col. (2010, sold.), Col (2012, Lt.Col.)
- Preda Cezar Florin – Vicepre?edinte PDL – PDL – Col. (2011, Lt.)
- Neculai Rebenciuc – Deputat – PDL – Lt.Col. (2010, Sold.)
- Savin Emanoil - Primar Bu?teni – PDL – Col. (2010, slt.)

SCUFUNDAREA IN CACAT A PDL

Greselile care au dus la scufundarea PDL. Vezi lista celor 12 greseli care au distrus gruparea democrat-liberala

 

  • 3289-boc si blaga

Econtext va prezinta un top al erorilor care au determinat scufundarea Partidului Democrat Liberal (PDL) din ultimii ani.

Nu este vorba despre calitatea uneia sau alteia dintre masurile economice, acestea pot fi discutate cu argumente pro si contra, iar sustinerea uneia dintre pozitii ar putea parea partizanat si, implicit, subiectivism.

Nu, ceea ce urmarim este sa analizam activitatea PDL-ului ca partid, activitatea interna si externa, care a generat o scufundare drastica.

Se merge deseori (aproape in unanimitate) pe ideea ca masurile de austeritate, masurile economice dure sunt cele caer au distrus partidul, dar acest lucru nu este in totalitate adevarat. Ceea ce a dus la aceasta scufundare a fost lipsa de comunicare, explicarea acestor masuri, dar si alte deficiente, toate fiind conectate.

Vezi cazul Bulgariei, care, desi nu trece printr-o recesiune ca cea a Romaniei, are la putere un partid care se bucura inca de sustinere si incredere. Motivul: o buna comunicare intre guvernanti si populatie.

Lipsuri

Iar Econtext a listat doisprezece dintre aceste deficiente, listarea fiind realizata nu neaparat intr-o ordine a importantei, ci mai degraba intr-o ordine a corelarii. Cu alte cuvinte, am incercat sa prezentam aceste deficiente intr-o inlantuire, intrucat ele sunt interconectate.

Daca aceste deficiente nu ar fi existat (daca s-ar fi actionat pentru a nu aparea), suntem de parere ca impactul masurilor de austeritate asupra partidului putea fi serios atenuat. Chiar mai mult decat atat!

Bineinteles, nu excludem si existenta altor erori. Ceea ce credem ca ar fi important este ca, dupa analizarea acestor chestiuni, daca se dovedesc reale, sa se ia masuri. Cu alte cuvinte, PDL ar trebui sa-si construiasca o strategie de recuperarea a terenului pierdut, un come-back, acum in al 13-lea ceas. Daca vrea sa mai existe in spectrul politic romanesc.

 

Dar iata care sunt cele doisprezece erori care au generat o scadere a scorului electoral al PDL:

 

1. Fuga de propriul partid

Toate proiectele de modificare a culorii sau a numelui partidului. Plus toate asocierile, metamorfozele partidului in miscari populare, apel-uri si alte formule de acest gen. Au slabit unitatea partidului, au dat ideea de abandonare a partidului, de diluare a fortei democrat-liberale, de fuga catre altceva.

2. Luptele interne

Toate luptele interne au slabit partidul. De la pretinsele lupte intre gruparile Blaga, Videanu, etc, pana la excluderile de tipul Cristian Preda, toate acestea au dat senzatia de lupta pentru putere in partid, in loc de unitate pentru a guverna.

In plus, in mijlocul acestor framantari, mai multe partide de opozitie, grupate intr-o alianta (USL) au functionat unitar. Si s-a infiripat aceasta imagine duala: cei de la putere care se lupta intre ei, pe de o parte, si opozitia, pe de alta parte, care gandeste si actioneaza unitar, precis, cu scopuri bine stabilite.

3. Speranta ca adversarul se va narui

Lipsa de activitate a PDL-ului a fost pretextata de asteptarea ca adversarul (USL) se va auto-scufunda. Ca victoria va veni de la sine, intrucat alianta rivalilor nu va rezista pana la alegeri. Plus aroganta unor lideri democrat-liberali care au propagat aceasta idee, mai mult pentru a focaliza atentia asupra lor.

Orice analist politic, cu o baza minima de lecturi politice, stie ca sansele ca o formatiune sa se dizolve inainte de alegeri, cand are sanse de a castiga masiv aceste alegeri, sunt infime. Dovada de irealism politic sau, mai precis, de comoditate!

4. Lipsa de interactiune cu filialele locale

Partidul a functionat doar la nivel guvernamental si parlamentar. Nu a existat o relationare reala cu filialele din teritoriu, iar acest lucru devine cronic, intrucat se manifesta si acum, in preajma alegerilor. Intotdeauna s-a asteptat o desteptare a PDL-ului, care se pare ca nu va mai veni.

Sa nu se transforme intr-un somn etern, care sa genereze o iesire din viata politica. Exista o lipsa uriasa de corelare central local, de parca partidul si-a asumat deja faptul ca va pierde alegerile locale. Devine tot mai clar ca nu exista o strategie, cel putin pentru alegerile locale.

Probabil, ofensiva se focalizeaza pe alegerile parlamentare, fiind stiut faptul ca acestea pot inclina balanta si la nivel local (prin conditionarile bugetare aduse alesilor locali).

5. Baza pe locomotiva Basescu

Mult timp, liderii PDL s-au bazat pe carisma presedintelui Basescu. S-a crezut mult timp ca Basescu mai poate functiona ca o locomotiva electorala. De altfel, este posibil ca aici sa fie cheia din spatele intentiei presedintelui Basescu de a-si scurta mandatul prezidential. Pentru a redeveni o locomotiva la alegeri.

Cu ceva timp in urma se vorbea chiar de modelul Putin. Ceea ce ar fi insemnat ca ne-am fi putut astepta sa-l vedem pe Basescu in rol de premier dupa alegerile din toamna.

Totusi, cand a fost destul de clar ca Basescu nu mai este o locomotiva, s-a mers, dupa tergiversari prelungite, pe o construirea unei noi locomotive.

6. Mesianismul lui Ungureanu

Adica, pe imaginea lui Mihai Razvan Ungureanu. Din pacate, MRU a venit in pozitia de premier fara o strategie punctuala, rapida, mai ales in contextul actual, cand asteptarile erau uriase de la el.

Daca ar fi majorat salariile, asa cum se tot anunta inca de anul trecut, ar fi absorbit tot capitalul acestei masuri. De aceasta masura insa va beneficia tot USL, desi a fost mosita de PDL. Ungureanu trebuia sa actioneze rapid, sa puna in practica rapid cateva masuri.

Dar premierul Ungureanu nu a luat nici o decizie mare, indrazneata, rapida care sa-i asigure un viitor politic cu adevarat prolific. O masura care sa vina pe asteptarile populatiei si care sa-i asigure sustinere lui Ungureanu in viitor. Mai mult, ideea de a realiza o miscare politica urban-educata in jurul lui Ungureanu va fi sortita esecului deoarece nu va avea substanta combativa. Tocmai pentru ca Ungureanu nu a dat nici un motiv pentru a fi sustinut. Nu a avut substanta combativa si nici nu a luat nici o masura importanta.

Mai mult, a intarziat decizii importante, cum sunt cea a majorarii salariilor sau a restituirii CAS-ului oprit ilegal din pensii (desi decizia Curtii Constitutionale, care o declara ilegala, era din marte). Aceste acte, nefiind realizate la timp, au mai dat lovituri importante PDL-lui. Iar USL isi va asuma acum toate aceste decizii, salarii, pensii, Schengen. In viata conteaza finalul actiunilor!

7. Lipsa unor lideri cu bune calitati oratorice

Si nu doar lui Ungureanu i-a lipsit substanta combativa. Nici PDL nu a avut pana acum substanta combativa. PDL-ului ii lipsesc lideri cu bune calitati oratorice (sau are prea putini), dar si armata necesara de consilieri care sa realizeze constructii argumentative puternice.

Doar Basescu a fost inconjurat de asltfel de consilieri, nu si partidul. Iar acest lucru s-a vazut in emisiunile politice de la TV, unde nu s-a cristalizat nici un lider cu o puternica forta combativa (poate, partial, cu exceptia lui Valeriu Tabara).

8. Lipsa de comunicare

In plus, acest lucru s-a vazut in lipsa crasa de comunicare dintre PDL si populatie, in acesti ultimi ani de criza. Populatia ar fi trecut mult mai usor peste criza, daca mai multi lideri din PDL (incepand cu premierul) ar fi avut abilitatea sa explice populatiei ce se intampla in aceasta perioada. Caci aceasta a fost marea problema a PDL-ului din acesti ani: lipsa uriasa de comunicare.

Care a venit din comoditate (certitudinea ca locomotiva Basescu va readuce partidul la un scor favorabil sau ca USL se va rupe inainte de alegeri) sau din incapacitate (incapacitatea liderilor democrat-liberali de a explica populatiei problemele cu care se confrunta tara, dar si incapacitatea de a combate argumentativ ofensiva verbala a opozitiei).

A lipsit o strategie de comunicare sau, daca a existat, nu au fost culese roadele ei, nu a fost pusa in practica. Cei de la varful PDL stiu la ce ne referim cand spunem ca nu au fost culese roadele.

9. Lipsa de pe internet

In plus, un corolar al acestei absente comunicationale se observa foarte clar pe internet, unde PDL are o prezenta anemica. Chiar si PP-DD este mai activ. In ultimul timp a inceput sa se mai miste ceva, dar slabut. USL (si, in special, PSD) este extrem de activ, sunt numeroase grupuri USL-iste, foarte active si cu mii de membri. Acest fapt creeaza o unitate puternica si o fidelitate crescuta. Plus lipsa de bloggeri, de comentatori PDL-isti. Acest fapt se coreleaza, de altfel, cu punctul 7 (lipsa liderilor cu bune calitati oratorice).

Prezenta lor era si este obligatorie pe internet, singurul mai activ fiind Wiliam Branza, dar focalizarea sa este preponderent externa (fapt partial normal prin circumscriptia sa). Multi lideri PSD discuta pe internet, isi prezinta emisiunile TV si radio la care merg, cer opinii, discuta. Exista interactivitate. Acesta nu este viitorul, este prezentul!

10. Noi o ducem bine. Voi?

Un alt fapt care a generat o atitudine potrivnica partidului au fost gesturile nepotrivite, care au scos in evidenta distanta dintre clase, dintre o posibila clasa bogata a politicienilor si, in speta, a PDL-ului, respectiv, clasa saracilor, a poporului. PDL nu a coborat in mijlocul poporului, cand acesta a avut nevoie de el. Adica acum, in criza. Mai mult, cand a facut-o, a facut multe greseli. A

mintim doar una: pantofii oferiti de Elena Udrea sinistratilor! Dar nu doar acest fapt, intrucat, daca ar fi fost in mijlocul poporului, aceste gesturi ar fi fost uitate, s-ar fi trecut peste ele. Exact cum s-a intamplat cu Tariceanu, care a intrebat o sinistrata daca vrea sa-i construiasca hotel. Bine, a trecut mai mult timp de la acest incident al fostului premier, s-a uitat mai rapid.

Dar ideea e alta: daca PDL ar fi suferit alaturi de popor, cu gesturi simbolice, altfel ar fi fost privit de popor. Dar, intrucat nu s-a intamplat acest lucru, ruptura dintre partid si popor s-a adancit continuu.

11. Cruciada lui Basescu

Si ar mai fi un lucru. De fapt, doua lucruri inter-conectate. In primul rand, cruciada justitiara a presedintelui Basescu. Care a fost indreptata de multe ori impotriva membrilor din propriul partid, intr-o masura mult mai mare decat impotriva celorlalti. Acest fapt a creat instabilitate in PDL, a naruit senzatia de unitate, de grup unit, de forta unita.

Practic, multi dintre membrii de vaza ai PDL nu s-au mai simtit bine, in siguranta in interiorul partidului. A nu se intelege gresit! Orice actiune infractionala trebuie deferita jusitiei. Nu spunem ca cineva trebuie protejat. In nici un caz! Dar parca elanul justitiar al lui Basescu a fost indreptat mult mai profund impotriva propriului partid decat impotriva altora. Parca a fost mult mai drastic cu odraslele sale decat cu vecinii. Ceea ce a creat nesiguranta in partid, vulnerabilitate.

12. Acapararea administrativa

Pe de alta parte, si unii membrii ai partidului au stimulat acest elan. Multe din actiunile unora din membri, actiuni ce erau suspectate ca fiind ilegale, au dat nastere ideii ca PDL ar actiona exact cum actiona PSD pe vremuri. Da, a ajuns sa fie vazut ca un partid unic, care acapareaza tot. De asta si exista acum aceasta ura impotriva tuturor partidelor.

Poate din acest motiv reactiona si Basescu mult mai drastic, dar aici a aparut si un efect pervers. Vrand sa arate ca orice act ilegal savarsit de vreun membru PDL este aspru pedepsit, nu s-a reusit decat sa se faca valva foarte mare in jurul acestor subiecte. Iar populatia a retinut doar prima parte: posibilul act ilegal, nu si reactia impotriva acestui act.

 

Concluzie

 

Cam acestea sunt cele doisprezece erori sau deficiente care, credem noi, au determinat scaderea uriasa in sondaje a Partidului Democrat Liberal (PDL). Dupa cum spuneam, acum urmeaza partea reconstructiei (desi suntem in al treisprezecelea ceas) sau a disparitiei.

Dar exista o strategie a reconstructiei? Econtext va incerca sa schiteze o astfel de strategie in zilele urmatoare.

DU-TE LA VOT !


De principiu, as fi putut spune in alte contexte ca sustin votul obligatoriu, discursul meu fiind legitimat de idei precum faptul ca o prezenta mica la vot nu legitimeaza un guvernamant, ca apoi vocea populara nu este de-a dreptul legitima din moment ce electorii au lasat pe altii sa decida pentru ei.
Pana intr-un punct, ceea ce am spus anterior nu neg. Insa, ceea ce imi pare indoielnic sunt cateva aspecte de fond:

La noi, votul obligatoriu cred ca ar fi un fel de forma fara fond, in sensul ca nu poti sa obligi cetatenii sa voteze mai ales daca nu stiu nimic sau aproape nimic despre politica sau despre candidati si nici macar nu-i intereseaza.

Apoi, obligativitatea unui drept apare ca fiind un non-sens in raport cu ideea de democratie si de libertate de actiune si de exprimare. E ca si cum “ai fi obligat sa fii democrat” (un nonsens in sine atat timp cat democratia nu merge pe ideea de obligativitate).

Mai mult, nu-mi pot inchipui cum s-ar putea perverti o asemenea practica la noi in sensul de a incerca de “a manipula” rezultatul alegerilor. Poate prezenta obligatorie poate sa insemne posibilitatea “de a avea in vitro liste pline si voturi exprimate intr-un fel sau altul”.

Iar la final, cred ca obligativitatea votului trebuie sa fie foarte bine corelata cu cultura politica individuala. O asemenea strategie pare sa apropie actul votului de forma referendara de exprimare a opiniei politice a “demosului”, ceea ce apropie democratia reprezentativa de cea directa. Cu toate acestea, nimic nu garanteaza ca votul va fi mai corect dat, mai legitimat sau nu va fi irosit sau “alb”.

ROMANIA = SARACIA = REGIMUL BASESCU

Romania = Saracia! Angajatii romani, cei mai saraci din Uniunea Europeana. Vezi cati salariati romani traiesc cu putin peste 100 de euro pe luna

 

  • 3476-muncitori2

Daca ai un serviciu, sa-ti vezi de el, ca asa iti castigi o paine si supravietuiesti! Asa spune o vorba din batrani.

E important sa ai un serviciu si conteaza mai putin cat de bun e.

Adica, cat de bine platit e. Din nefericire, aceasta lectie de viata s-a extins la nivelul intregii tari. Iar Romania a devenit o tara a angajatilor cu salarii mici. A angajatilor cu salarii mici si care de abia traiesc de pe o zi pe alta.

Econtext va prezinta o realitate trista pentru Romania, pentru romanii care muncesc zi de zi. Va prezentam un top al saraciei, dar pentru angajati. Mai precis, va aratam cati angajati din fiecare stat european traiesc sub pragul saraciei.

Iar tara noastra e pe o pozitie ingrijoratoare.

Saracie

Inainte de a vedea clasamentul european, sa mai spunem ca Econtext a realizat si alte analize despre saracie. Numeroase alte analize! Sa amintim doar cateva dintre acestea!

In urma cu un an, am publicat o analiza despre numarul de persoane din fiecare judet care sunt nevoite sa manance la cantinele sociale (vezi aici cati saraci apeleaza la cantinele sociale).

Dar am aratat si cati pensionari saraci are tara noastra (click catre aceasta analiza), dar si cati intelectuali care traiesc de pe o zi pe alta (citeste AICI). Si, in final, cati romani traiesc sub pragul de saracie (acceseaza AICI).

Angajati saraci

Iar in analiza de fata vom arata cati dintre salariatii romani si europeni traiesc la limita saraciei. Definitia europeana a saraciei este cand o persoana are un venit lunar mai mic de 60% din venitul mediu net din tara respectiva. Din venitul mediu, nu din salariul mediu.

Dar sa vedem situatia in Romania. Potrivit Institutului National de Statistica (INS), venitul total pe economie a fost de 835 de lei in trimestrul al treilea al anului 2011.

Iar 60% din aceasta suma inseamna putin peste 500 de lei (501 lei mai exact). Adica circa 115 euro. Asadar, vom vedea cati angajati romani traiesc cu aceasta suma. Si cati angajati din fiecare stat european traiesc doar cu 60% din salariul mediu din tara lor.

Top

Dar sa vedem topul! Cand spuneam ca prezentam o realitate trista, nu exageram deloc. Da, din nefericire, Romania este pe primul loc in Europa la ponderea angajatilor care traiesc la limita saraciei.

Din toata Uniunea Europeana, cei mai multi salariati care traiesc cu doar 60% din venitul pe economie se afla in Romania! Pe a doua pozitie se plaseaza Grecia, iar pe locul urmator vine Spania.

La polul opus, tara cu cei mai putini angajati care traiesc sub pragul saraciei este Cehia. Doar 3,7% din angajatii cehi traiesc sub pragul saraciei.

“A doua cea mai s?rac? ?ar? din UE, Romnia

The Economist: Romnii par s? fi uitat proverbul “Dumnezeu ?i d?, dar nu-?i bag? ?i-n traist?”

The Economist: Romnii par s? fi uitat proverbul "Dumnezeu ?i d?, dar nu-?i bag? ?i-n traist?"

Foto: The Economist

“Dumnezeu ?i d?, dar nu-?i bag? ?i-n traist?” este un vechi proverb romnesc care sugereaz? faptul c? orice lucru ob?inut n via?? mplic? ?i un grad de participare. Acesta este proverbul pe care romnii par s?-l fi uitat n timpul regimului comunist, iar acum le este greu s? acceseze fondurile de la Uniunea European?, scrie The Economist, n edi?ia electronic?.

“Majoritatea romnilor par s? fi uitat acest proverb n timpul regimului comunist, care le oferea cet??enilor o locuin?? ?i un loc de munc? indiferent de eforturile lor. Acum le este greu s? acceseze fondurile de la Uniunea European?, lucru care implic? depunerea unui efort” scrie publica?ia economic?.

“A doua cea mai s?rac? ?ar? din UE, Romnia continu? s? e?ueze n ceea ce prive?te absorb?ia fondurilor europene. Statul este cel cu cea mai redus? rat? de absorb?ie din UE, de 7,4 procente. Romnii au ns? nevoie urgent? de aceste fonduri, pentru c?, la cinci ani de la aderarea la UE, nc? mai sunt sate f?r? electricitate sau ap? curent?, iar infrastructura este departe de standardele europene, cu numai 300 de kilometri de autostr?zi ?i zeci de drumuri stricate, construite n timpul regimului Ceau?escu” mai scrie The Economist.

“Rata sc?zut? de absorb?ie a fondurilor europene a devenit o problem? obsesiv? pentru Guvernul de la Bucure?ti, care a afirmat n mod repetat c? banii de la UE reprezint? principala prioritate a ??rii anul acesta”.

Potrivit anali?tilor, principalele motive pentru e?ecul Romniei de a absorbi fonduri UE sunt corup?ia, lipsa de motivare ?i informare, capacitatea administrativ? neadecvat? ?i lacunele majore n n?elegerea modului de func?ionare a institu?iilor europene, noteaz? The Economist.

ACEASTA E LUMEA IN CARE TRAIM…

Guvernul PONTA – ACEASI MIZERIE ?


USL vrea s? salveze aparen?ele, ntr-o ?ar? pus? la p?mnt de guvern?rile PDL Boc ?i Ungureanu, fie ?i cu pre?ul pierderii majorit??ii dup? alegerile parlamentare din acest an (depinde de modul n care va fi manipulat electoratul de PDL-B?sescu). Dac? reu?e?te s? aib? o majoritate parlamentar? sigur? acum, Guvernul USL poate for?a ?i alegerile parlamentare anticipate n august, care s?-i asigure un ascendent (s? nu se compromit? de tot la guvernare pn? n noiembrie). A fost o mi?care de?teapt? acceptarea asum?rii guvern?rii de c?tre USL, pn? la urm?, n spatele ei fiind ?i acest calcul, al declan??rii alegerilor parlamentare anticipate, care s? legitimeze Guvernul Ponta (?i noua putere, a USL). Deocamdat?, premierul Ponta trebuie s? fie preocupat de intrarea n campania electoral? pentru alegerile locale. Anun?ul ferm c? nu se va atinge de directorii de la deconcentrate ai fostei coali?ii guvernamentale n-are darul s? lini?teasc? apele n teritoriu, ace?ti directori ai PDL-UDMR-UNPR vor trage voturile dup? ei la alegerile locale. Las? c? ar fi culmea s? reprezinte actualii prefec?i ai PDL noul guvern al USL. Sigur, nu e cazul s? fie destabilizate institu?iile statului, printr-o epurare invers?, dar o for?are a demisiei lor ar merita s? fie pus? pe tapet n stil american: am venit noi, pleca?i voi de bun?voie, v-a?i umplut sacii. Aceea?i situa?ie ar trebui s? fie la centru ?i cu intelectualii lui B?sescu, profitori care au diabolizat USL ?i pe liderii USL cu ce obraz mai pot ei s? reprezinte noua putere, a USL? Onest ar fi s? demisioneze din func?ii. Chiar sunt curios s? v?d cum se schimb? discursul oportunist al tuturor intelectualilor lui B?sescu, acum, mi-e grea?? numai s? m? gndesc. M-a? mira, apoi, dac? noul Guvern Ponta ar descoperi sifon?rile banilor publici c?tre to?i mercenarii fostei puteri (inclusiv din pres?), s? poat? s? pun? lucrurile la punct, pe termen scurt eventual, prin trimiteri n judecat?. Sunt attea de f?cut

Va trebui s? afl?m cum st?m cu mo?tenirea cea grea, de fapt, preluat? de la guvernarea fostei coali?ii parlamentare ?i abia dup? aceea s? ne facem iluzii. B?sescu se laud? c? Ministerul Finan?elor are vistieria plin? (brusc, a descoperit c? va cre?te economia dac? va cre?te consumul, ntregindu-se salariile ?i pensiile, t?iate n numele austerit??ii; cu un an n urm? nici nu voia s? aud? de ncurajarea consumului, pe care-l considera groparul viitorului Romniei, cum de a uitat?). Deocamdat?, venirea USL la guvernare are darul s? mai descre?easc? frun?ile romnilor. Chiar ?i pe cele ale protestatarilor din Pia?a Universit??ii (r?ma?i n strad? din 13 ianuarie 2012, de necrezut), c?rora le-a mai r?mas un deziderat de mplinit: demisia lui B?sescu! S? dea Dumnezeu s? redescopere romnii de rnd bucuria de a tr?i, din acest an. Cel pu?in deocamdat?, USL r?mne speran?a tuturor c? se va termina m?car cu nebunia austerit??ii duse la extrem (de altfel, n plan mondial, s-a ntors roata, mai to?i economi?tii ?i finan?i?tii, inclusiv premia?i Nobel atrag aten?ia c? tot r?ul se trage de la austeritate, care a falimentat economiile). Oare cnd va reu?i USL s? reporneasc? economia, s? g?seasc? bani pentru ndreptarea prostiilor f?cute de corup?ii din PDL-UDMR-UNPR ?i s? arunce la gunoi legile austerit??ii (trecute n virtutea reformei prin Parlament prin responsabilitatea guvernamental? a lui Boc ?i a acoli?ilor lui)?

Victor Ponta a facut publica lista ministrilor din guvernul sau marti seara, intr-o conferinta de presa comuna cu Crin Antonescu si Daniel Constantin.
Lista completa a ministrilor:
Finante si vicepriministru: Florin Georgescu, Afaceri Externe: Andrei Marga, Justitie: Titus Corlatean, Economie: Daniel Chitoiu, Interne: Ioan Rus, Aparare: Corneliu Dobritoiu, Agricultura: Daniel Constantin, M. Muncii – Mariana Campeanu, Educatie – Corina Dumitrescu, Transporturi – Ovidiu Silaghi, Sanatatii- Vasile Cepoi, Dezvoltare si Turism: Eduard Hellvig, Cultura: Mircea Diaconu, Comunicatii: Dan Nica, Afaceri Europene: Leonard Orban, Ministrul Administratiei: Victor Paul Dobre, Ministrul Mediului – Rovana Plumb. Plus 4 ministri delegati: Dialog social: Liviu Marian Pop, Mediul de Afaceri: Lucian Isar, Relatia cu Parlamentul: Mircea Dusa, Strategii Guvernamentale: Victor Alistar.

Cred ca acest Guvern pe care eu il voi propune Parlamentului va fi cel mai cinstit Guvern pe care Romania l-a avut, a promis prim-ministrul desemnat al Romaniei. S-a tinut Victor Ponta de cuvant in seara zilei de 1 mai, atunci cand si-a prezentat cabinetul in fata tarii? Depinde ce intelege fiecare dintre noi prin cuvantul cinste si daca aceasta intelegere coincide cu cea a lui Ponta. Personal am fost dezamagit in unele alegeri ,si probabil nu sunt singurul, sunt nominalizari care sar in ochi ca fiind blaturi si interese ,aranjamente de culise si nu cei mai buni profesionisti din USL. Si nici cei mai cinstiti. Am sa va spun in continuare care sunt semnele mele de intrebare:

Vasile Cepoi, al patrulea ministru al Sanatatii in ultimii trei ani, are 58 de ani, este medic internist si nu este oficial membru al unui partid politic. In ultimii zece ani a fost secretar de stat in guvernul Nastase, Boc si Ungureanu. Numirea lui Vasile Cepoi la Ministerul Sanatatii este considerata o surpriza ( medicul iesean avand o experienta institutionala indelungata in sistemul medical dar si legaturi solide atat la stanga, cat si la dreapta spectrului politic ,si in special fiind un preferat al lui Basescu care la insarcinat sa faca noua lege a sanatatii si impreuna cu care a incercat sa-l elimine pe Raed Arafat. Cepoi face parte din gasca lui Basescu si numirea lui este prima pata de noroi pe imaginea guvernului Ponta.

Daniel Constantin,presedinte PC si ministrul agriculturii a fost la conducerea APIA- Agentiei de Plati si Interventii n Agricultura de la 1 aprilie 2009, printr-un ordin al fostului ministrul al Agriculturii PSD Ilie Sarbu. El a demisionat de la conducerea APIA in octombrie 2009.

Are o datorie de 295.000 de euro, bani imprumutati de la Dan Voiculescu, scadent in 2016.

Acum despre interesele pe care grupul de firme Grivco, controlat de Dan Voiculescu – mentorul politic al lui Daniel Constantin le are in agricultura. EvZ scrie ca ICTID B?neasa are ncheiate contracte de nchiriere ?i de prest?ri servicii depozitare cu Ministerul Agriculturii, iar Grivco Agro SRL (firma despre al carei unic asociat ziaristii Evz sustin ca este din anturajul grupului Grivco) ?i-a construit propriile depozite la Peri?or. O alta firma din grup ar fi Logicons SA, care ofera consultanta pe proiecte europene in agricultura.Se pare ca exista si un litigiu de 60 milioane euro intre firmele lui Voiculescu si Ministerul Agriculturii.

Numirea lui Victor Alistar ca ministru delegat reprezinta doar o obligatie a lui Ponta fata de Alistar care ii este prieten, insa aceasta numire risca sa se transforme in cea mai urata decizie a lui Ponta deoarece Alistar are interdictie sa fie numit in functii publice de la Curtea Constitutionala.Presedintele Agentiei Nationale de Integritate Horia Georgescu a intervenit telefonic la Romania TV explicand ca in situatia domnului Alistar, decizia Curtii Constitutionale, nr. 54 din 25 ianuarie 2011, este elocventa, care consacra interdictia de a ocupa o functie de demnitate publica pe o perioada de trei ani de la data ramanerii definitive a actului ANI. “Deci, domnul Alistar nu poate fi numit intr-o functie de demnitate publica pana in august 2012″, a declarat Georgescu.

Intr-o situatie aproximativ asemanatoare se afla si Mircea Diaconu, ministrul Culturii, care se judeca in prezent cu ANI, avand pe 8 mai infatisare, celelalte instante declarandu-l pe Diaconu incompatibil cu o functie de demnitate publica.

Ministrul Economiei,Daniel Chitoiu (45 ani), este vicepresedinte al PNL si presedinte al Camerei Consultantilor Fiscali. El a condus Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) timp de 4 ani, in perioada Guvernului Tariceanu. A fost unul din co-autorii Programului de Guvernare al Aliantei DA pentru alegerile prezidentiale din 2004, program de guvernare care a impus cota unica de impozitare de 16%. El este finul lui Dan Radu Rusanu, supranumit “hrebenciucul PNL”.

Chitoiu l-a scos din carti pe Iulian Iancu.Unul din marile mistere ale ultimelor zile este legat de Iulian Iancu. Numele sau a fost promovat instantaneu in media, pe surse multiple, ca posibil ministru al Economiei sau ca ministru delegat pentru Energie si Resurse Minerale. El a fost in carti pina marti dimineata, cind a avut loc un eveniment ce l-a scos de pe lista lui Victor Ponta.

Ca dovada ca in cazul acesta s-a intimplat ceva neasteptat sta faptul ca marti Iulian Iancu a fost unul dintre putinii ministeriabili prezenti la sediul PSD. Mediafax scrie ca Ponta s-a intilnit marti dupa-amiaza la sediul PSD cu Iualian Iancu si Liviu Dragnea. Seara, Iulian Iancu lipsea de pe lista ministrilor lui Ponta. Ce s-a intimplat acolo? Are legatura cu imaginea lui Iancu de om mai degraba apropiat de partida estica (rusii) decit de cea occidentala?Sau baietii destepti din energie au fost mai tari si au reusit sa scape de cel mai aprig dusman al lor? Oricum prin aceasta actiune Ponta si-a mai tras o bila neagra urata de tot.

Titus Corlatean ministrul Justitiei?

In ultimele zile, toate redactiile au pregatit CV-ul lui Titus Corlatean, despre care informatiile “pe surse” spuneau ca-si va vedea in sfirsit visul de a deveni ministrul Externelor. N-a fost asa pina la urma, el devenind ministrul Justitiei, adica al unui domeniu cu care nu a avut nimic de-a face de la intrarea sa in politica sub aripa lui Adrian Nastase.

Victor Ponta a insistat cel mai mult in conferinta de presa pe aceasta numire, multumindu-i in repetate rinduri lui Corlatean pentru ca a acceptat alt portofoliu decit isi dorea. Cum a ajuns Corlatean la Justitie? Are legatura cu faptul ca liberalii au respins categoric mentinerea independentului Catalin Predoiu in Guvern si cu faptul ca Dan Sova a fost socotit prea vulnerabil in urma scandalului cu negarea Holocaustului?

Are legatura scoaterea de la Externe a lui Titus Corlatean cu faptul ca Traian Basescu l-a acuzat public, in numeroase rinduri, ca a intirziat nejustificat la Comisia de politica externa tratatul cu Siria care ar fi permis inceperea procedurii de extradare a lui Omar Hayssam?

Cum a ajuns filosoful Andrei Marga ministrul Afacerilor Externe?

Dat initial ca favorit (alaturi de Ecaterina Andronescu) pentru Ministerul Educatiei, Andrei Marga a fost nominalizat de Victor Ponta la Ministerul Afacerilor Externe. O numire complet neasteptata pentru respectabilul profesor de filosofie, caruia insa ii lipseste background-ul in diplomatie. Numirea sa seamana cu cea a lui Andrei Plesu la Externe, in 1997. Ca si atunci, si acum marile agentii de presa au remarcat “lipsa de experienta in diplomatie”.

Ce a dus la numirea lui Marga la Externe? Sa fi fost USL intr-o pana de candidati cu profilul necesar pentru Externe? Sau a avut loc, asa cum sugera intr-o dezbatere la Realitatea TV Cristian Pirvulescu, o discutie si cu Traian Basescu pentru acest post, avind in vedere ca politica externa este apanajul presedintelui?

Desemnarea lui Ioan Rus la Interne?

Intentia premierului desemnat Victor Ponta de a-l numi la Ministerul de Interne pe Ioan Rus a stirnit o mica furtuna in PSD. Surse apropiate procesului de negociere au declarat ca baroni locali precum Marian Oprisan (Vrancea), Radu Mazare (Constanta), Liviu Dragnea (Teleorman) si Viorel Hrebenciuc (Bacau) au amenintat cu o riposta pe masura daca Ponta persista in dorinta de a-l aduce pe Rus.

In cele din urma, presedintele PSD a rezistat presiunilor si si-a mentinut propunerea initiala, producind una din marile surprize ale cabinetului sau. Si asta pentru ca Rus, retras la Cluj dupa ce si-a incheiat in 2004 precedentul mandat de ministru al Internelor (in cabinetul Nastase), parea in ultimii ani un outsider in PSD .
El a contribuit decisiv in 2005, alaturi de Vasile Dincu, la inscaunarea lui Mircea Geoana ca presedinte al PSD in detrimentul lui Ion Iliescu. Iliescu nu l-a uitat niciodata pe Rus pentru afrontul de atunci. Ulterior, Rus s-a despartit si de Geoana, facind figura aparte printre liderii PSD: imagine de apropiat al lui Basescu cu implicare minima in partid si rezultate catastrofale la Cluj pentru PSD..

Venirea sa pe functia-cheie de ministru al Internelor (functie importanta in vederea alegerilor din acest an) pare, la prima vedere, garantia unei neimplicari in jocuri politice a institutiei. Or, in mod evident, acest lucru nu convine anumitor lideri din PSD.

Ramine de vazut acum ce echipa isi va construi Ioan Rus in jurul sau la minister si, poate cel mai important lucru, pe cine va numi la conducerea DGIPI, structura de informatii interne a ministerului.

Mariana Campeanu a fost propusa, marti seara, de premierul desemnat Victor Ponta sa preia functia de ministru al Muncii, dupa un prim mandat in 2008, de doua luni, dupa demisia fostului detinator al portofoliului, Paul Pacuraru, cele 2 luni nereprezentand o experienta extraordinara in domeniu. Intre 2007-2008, a detinut functia de presedinte – secretar de stat – al Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale. Mariana Campeanu este economista de profesie si ocupa, la ora actuala in partid functia de vicepresedinte al filialei Bucuresti a PNL.

Intrebarea este, de ce acest minister nu a fosst preluat de un social democrat ,mult mai potrivit la acest minister decat un liberal? Existau cel putin 2 profesionisti cu multa experienta la PSD pentru acest post, Mircea Dan Popescu dar, in special, profesorul Alexandru Athanasiu ,si el fost ministru al muncii. O alta bila neagra pentru Ponta.

Corina Dumitrescu, nominalizat? pentru a ocupa func?ia de ministru al Educa?iei n guvernul Ponta, este rectorul Universit??ii Cre?tine Dimitirie Cantemir, o atat de controversata universitate privata,unde lector univ. este si Elena udrea, ?i membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societ??ii civile.

Doctor n drept, Corina Dumitrescu a fost secretar general n Ministerul Justi?iei. Este so?ia deputatului PSD Cristian Dumitrescu, pre?edintele Comisiei pentru nv???mnt a Camerei Deputa?ilor.

Corina Dumitrescu a fost aleas? drept reprezentant al societ??ii civile n Consiliul Superior al Magistraturii, n iunie anul trecut in locul lui Victor Alistar. Pre?edintele Traian B?sescu declara la aceea dat? c? Senatul a ac?ionat mpotriva interesului Romniei desemnnd n CSM, din partea societ??ii civile, o persoan? incompatibil? conform Legii ANI, n condi?iile n care aceasta era ?i rector. Pre?edintele CSM, judec?tor Hora?ius Dumbrav?, a cerut ANI, la sfr?itul lunii iulie 2011, s? clarifice situa?ia Corinei Dumitrescu.Intrebarea este, de ce s-a renuntat la Ecaterina Andronescu si la Andrei Marga? O alta situatie imputita pentru Ponta.

Kate Middleton e deranjat? de cumnatul ei, prin?ul Harry

Kate Middleton e deranjat? de cumnatul ei, prin?ul Harry, care s-a mutat la palatul Kensington, unde locuie?te ?i ea, mpreun? cu prin?ul William. Astfel, ducesa l-a amenin?at pe Harry s? aib? grij? cum se poart?!

Potrivit revistei National Enquirer, Kate e deranjat? de faptul c? Harry s-a mutat la Kensington deoarece crede c? prezen?a lui i va aduce probleme n c?snicie.

Ducesa de Cambridge nu e de acord cu stilul petrec?re? al lui Harry ?i i-a spus ca nu cumva s? aib? de gnd s? fac? chefuri noaptea acas? sau, ?i mai r?u, s? se apuce s? bea cu prietenii s?i,

Kate spune c? Harry are o influen?? proast? asupra lui William, care uit? c? e b?rbat c?s?torit cnd petrece timp cu fratele s?u ?i se comport? ca un adolescent incon?tient.

Ducesa ?i William au tot avut probleme n ultima vreme, zvonindu-se c? via?a lor de cuplu nu e att de fericit? precum se credea.

Kate este dezam?git? de via?a n familia regal? ?i are impresia c? dup? un an de la nunt?, c?snicia ei cu prin?ul William ncepe s? scr??ie. Nu mai are timp s? se bucure de so?ul ei, nu mai exist? romantismul de alt? dat?, iarobliga?iile sale de duces??icomentariile regineiau afectat-o foarte mult.

Next Page »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X