Mihai Căpăţână, un tânăr de 24 de ani care a declarat procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 că este de meserie electrician, este portretizat de presă ca fiind un mare huligan “nazist” pentru că pe contul lui de FaceBook a ales pentru poza de profil un steag cu svastică. Cel mai probabil alegerea sa a fost făcută în glumă, avându-se în vedere faptul că printre cântăreţii preferaţi ai acestuia este şi 2pac, un cunoscut rapper de culoare american. Multe din textele cântecelor rapperului, ucis în 1996 la 25 de ani în urma unui conflict între găştile interlope de cartier, vorbesc despre “rasismul” albilor şi despre viaţa negrilor din SUA. Astfel catalogarea tânărului de către cotidianul online Gândul sau postul Pro Tv dret “nazist” este o forţare grosolană, menită să atragă publicul dornic de senzaţional şi să adauge o “circumstanţă agravantă” întregii poveşti.

Mihai Căpăţână a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice. Procurorii de la sectorul 4 au cerut judecătorilor arestarea preventivă pentru 29 de zile a tânărului, magistraşii aprobând solicitarea acestora.

“Inculpatul a participat alături de alte persoane rămase neidentificate până în acest moment, în data de 15.01.2012, la incendierea unor bunuri aparţinând domeniului public, din zona intersecţiei străzilor Cantemir cu Mărăşeşti”, arată procurorii într-un comunicat transmis presei. Sursa: FrontPress.ro

Inventarea ceasurilor e o greseala, timpul nu se masoara in secunde, timpul se masoara in batai de inima si numai tu iubire il poti face sa se opreasca sau sa alerge nebuneste.

Întrebat de Alison Mutler (Associated Press) în legătură cu închisorile secrete ale CIA din www .comunicatedepresa.ro/rom/” title=”rom”>Rom ânia, Traian Băsescu a trântit un răspuns năucitor:

- Întrebaţi-l pe domnul Nistorescu că vă spune, cel care vă dă instrucțiunile cum să scrieți pe agenții.

Traian Băsescu are destule probleme cu logica, cu limbile străine, cu văzul, dar, de auzit, aude perfect. A fost întrebat despre închisorile secrete ale CIA din România, nu despre casa din strada Mihăileanu sau despre celelalte. Cineva ar putea crede că răspunsul în dodii al președintelui are o anume influență tiroidiană. Nici vorbă! Traian Băsescu a reacționat nervos la subiectul întrebării puse de jurnalista de la AP. Închisorile secrete din România rămân o poveste neelucidată. Nici de Comisia Europeană, nici de parlamentarii români, nici de presa română. În ce mă privește, cunoștințele mele sunt doar dintre cele de cititor de presă. N-am fost niciodată un bine informat în materie. De fapt, n-am avut surse. Atâta doar că am avut sentimentul că, la întrebările despre închisorilor secrete, Traian Băsescu minte de stinge. Nici măcar nu clipește. Rațiuni de stat, am zis eu la început, iar mai târziu, tot eu m-am gândit la înțelegeri și târguieli care îmi scapă. De aceea n-am scris despre subiect, de aceea n-am prea bătut pe la uși, îndărătul cărora aș fi putut afla un fel de sursă. Ca și în cazul Omar Hayssam . L-am prins prea târziu și n-am avut prea multe date care să mă ajute la o “citire” completă. Toate acestea nu m-au împiedicat însă să bănuiesc o anume legătură între povestea închisorilor secrete ale CIA (prelungite, zice-se, până în 2005!), decizia de cumpărare a avioanelor F-16, acordul hop-țop dat amplasării scutului antirachetă și chiar realegerea președintelui din iarna lui 2009. Repet, o bănuială, rezultată din diverse conexiuni logice. Dar nici o probă pentru a putea face o afirmație la modul tranșant.

Subiectul închisorilor secrete este la originea sa o dezvăluire americană. Cu timpul a devenit o investigație europeană, încheiată cam în coadă de pește. Abia reluarea subiectului în SUA și revenirile unui ziar din Germania ce au atras atenția asupra operațiunii. Așa am aflat de rolul clădirii ORNIS de pe Strada Mureșului. (Acum îmi dau seama că nici măcar n-am fotografiat-o pentru a o arăta cititorilor ca posibil sediu de închisori secrete americane în București.)

Închisorileile secrete din Europa și din România sunt un subiect să-i zicem “american”. Associated Pres a scris de mai multe ori, ca și alte celebre ziare americane. Presa română a ros cât a ros la acest subiect, dar n-a putut descoperi nimic. Fie din nepăsare, fie din manipulare, fie dintr-un soi de patriotism rămas de pe vremuri. Sau pur și simplu pentru că subiectul nu prinde la publicul autohton. Şi atunci, de ce să mai sape?!

De ce m-a amestecat Traian Băsescu în răspunsul la o întrebare privind o afacere cu care n-am nici o legătură jurnalistică? Răspunsul nu poate veni decât dintr-o călătorie ipotetică prin subconștientul prezidențial. Traian Băsescu încă nu a deprins protocolul funcției pe care o ocupă. N-are nici clasă umană. El a rămas tot marinar. Când nu-i convine ceva te înjură instantaneu. Te scuipă, îți zice ceva de mamă sau îți aruncă whisky-ul din pahar în plină față. Traian Băsescu atunci cînd e enervat de ceva ți-o întoarce în două fracțiuni de secundă cu o înjurătură de mamă și nu pierde trei minute pentru a șopti un surâzător “no comment”.

La întrebarea Associated Press, eu am fost pomenit pe post de înjurătură adresată englezoaicei Alison Mutler. Cât privește instrucțiunile pe care le-aș putea da colegilor străini, nu pot decât să-i răspund cam în același stil. Adică folosind un simplu sictir. În primul rând că instrucțiuni dau ofițerii și primesc turnătorii sau subordonații. Cuvinte de acest fel fac parte doar din gândirea, viața și exprimarea lui Traian Băsescu și a celor ca el. Eu aș putea da doar sfaturi. Şi dacă ar fi să le dau, iar jurnaliștii străini ar fi să mă asculte, atunci cu siguranță că le-aș spune despre democrația de tip african sau latino-american instaurată la București. Din moment ce nici unul nu scrie despre așa ceva, cu siguranță că nu mă ascultă. Şi când vor vedea că am dreptate, s-ar putea să fie prea târziu. Vor fi departe sau vom împărți aceeași celulă!

Folosind numele meu pentru a evita să răspundă la o întrebare care îl încurcă pe termen lung, Traian Băsescu s-a purtat ca un securist bătrân. A tras cu ochiul lui rece către colegii de breaslă și către mine, sugerând că face o glumă ca să-mi înghețe transpirația pe șira spinării. Fără să-și dea seama, el a izbutit să relanseze în România subiectul închisorilor secrete ale CIA, lucru de care ține morțiș să se descotorosească.

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Secretarul de stat în MAE Doru Costea a declarat, la o conferinţă internaţională privind Afganistanul , că România ia în calcul numirea unui reprezentant special pentru această ţară, după deschiderea, în luna august, a unei misiuni diplomatice la Kabul.
“România a inaugurat, în august, o misiune diplomatică la Kabul cu scopul de a ne dezvolta relaţiile bilaterale cu Afganistanul şi de a ne reînnoi angajamentul faţă de stabilitatea societăţii afgane şi luăm în calcul numirea unui reprezentant special pentru Afganistan “, a spus Costea, la o conferinţă desfăşurată la Bonn, citat de MAE.
Evenimentul a avut o largă participare, circa 85 ţări şi 15 organizaţii internaţionale, venind cu mesaje de continuare a angajamentelor asumate în Afganistan, îndeosebi privind întărirea capacităţii de guvernare a autorităţilor afgane, precizează Ministerul.
Costea a evidenţiat hotărârea României de a menţine personalul dislocat în cadrul ISAF şi EUPOL Afganistan până la momentul când cele două misiuni îşi vor atinge obiectivele propuse şi a anunţat intenţia României de a continua participarea la activităţile de instruire a forţelor naţionale afgane de securitate, inclusiv după data preconizată pentru finalizarea tranziţiei.
“Permiteţi-mi să subliniez că România este hotărâtă să rămână alături de prietenii din Afganistan de-a lungul şi după încheierea perioadei de tranziţie”, a spus el.
Costea a amintit în discursul rostit că România a susţinut în mod activ încă de la început campania militară din Afganistan, unde a contribuit cu trupe al căror număr a crescut ajungând azi la 1880.
Totodată, secretarul de stat a amintit că militarii români şi-au pierdut viaţa în Afganistan, Costea aducând un omagiu familiilor acestora.
E a amintit că în 2011, pentru a doua oară, România şi- a asumat responsabilitatea operării aeroportului din Kabul. El a mai spus că numai în acest an România a contribuit la eforturile de pregătire a forţelor afgane trimiţând 59 de instructori de armată şi 66 de jandarmi, care au antrenat peste 4.000 de afgani.
Potrivit MAE, conferinţa internaţională din 5 decembrie constituie evenimentul politic principal al anului 2011 în ceea ce priveşte “problematica Afganistan”.
Pe agenda reuniunii au fost incluse aspecte civile ale procesului de tranziţie până în 2014, angajamentul pe termen lung al comunităţii internaţionale în Afganistan şi în regiune, îndeosebi pentru perioada 2015-2024, procesul politic menit să contribuie la reconcilierea inter-afgană, stabilizarea ţării şi întărirea cooperării regionale.
Au fost prezente statele care contribuire la realizarea misiunii ISAF, precum şi organizaţiile internaţionale care derulează programe în Afganistan, printre care: ONU, OSCE, UE, NATO, Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Banca pentru Dezvoltare Asiatică, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, OIC/Organizaţia pentru Cooperare Islamică, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.