Articol publicat in: Politica

Directoarea Juridică de la ANAF, partenera avocatei Andreea Blejnar,sotia domnului Sorin Blejan ,presedinte ANAF

Pentru a asigura discreția asupra operațiunilor de autorizare a antrepozitelor fiscale pe alcool și petrol, dar și a returnărilor de TVA, șeful Fiscului, Sorin Blejnar, a adus-o în postul de director al Direcției Generale Juridice a ANAF pe colega și prietena soției sale, avocata Ioana Toma. Parteneră cu doamna Andreea Blejnar în cadrul Societății Civile de Avocatură „Toma, Manolache și Asociații”, avocata Ioana Toma și-a făcut debutul ca specialist în finanțele românești în ianuarie 2009, când a fost angajată drept consilier personal al președintelui ANAF, Sorin Blejnar.

Deși această funcție o plasa într-o evidentă relație de incompatibilitate cu meseria de avocat, mai ales în procesele de contencios administrativ în care se judeca cu statul, Ioana Toma a continuat să practice profesia de avocat alături de însăși soția președintelui ANAF.

Așa cum vom vedea mai târziu, probabil nu întâmplător, din poziții diferite, ce-i drept, cele două colege într-ale avocaturii au început să se specializeze în litigii îndreptate împotriva… Fiscului.

Andreea Blejnar ca soție a președintelui ANAF, iar Ioana Toma ca angajat al ANAF la cabinetului aceluiași președinte Blejnar. Victoriile repurtate de partea marilor firme împotriva Fiscului au recomandat-o în scurt timp pe avocata Toma drept… director al Direcției Generale Juridice a ANAF.

Transferul Ioanei Toma din funcția de consilier personal a lui sorin blejnar în ditamai postul de director juridic s-a făcut în primăvara anului 2009, la doar câteva luni de la angajarea ei în postul de consilier personal al președintelui.

Nici măcar această funcție, de director juridic al ANAF, nu a convins-o pe Ioana Toma să renunțe la contractele de reprezentare avocațială prin care apăra diverse firme și grupuri de interese comerciale uneori chiar împotriva Fiscului.

Conform propriei declarații de avere, în numai jumătate de an, în perioada 1 ianuarie 2009-15 iunie 2009, Toma a câștigat suma de 247.624 lei din activități de consiliere juridică și reprezentare.

Evident, aceasta este doar partea declarată a veniturilor, aranjamentele privind scoaterea unor firme din reorganizare prin acceptarea stingerii unor datorii către stat fiind considerate, conform surselor, simple servicii cu valoare neimpozitată.

Proaspăt căsătorită cu directorul adjunct al Direcției Juridice din Primăria Capitalei, Creci Andrei, un alt personaj controversat aflat în mijlocul multor scandaluri legate de restituirile de terenuri, Ioana Toma pare a fi renunțat la statutul de avocat abia la finele anului 2010.

O renunțare mai mult formală, susțin pentru Timpul surse din cadrul ANAF. Căci, deși în declarația de avere depusă la sfârșitul anului 2010 nu mai precizează nici un venit realizat în cadrul Societății Civile de Avocatură „Toma, Manolache și Asociații”, directoarea Ioana Toma continuă să reprezinte la nivelul ANAF interesele anumitor entități comerciale, după cum ne-au precizat sursele.

Conform informațiilor furnizate săptămânalului Timpul, Ioana Toma și Andreea Blejnar își oferă serviciile de consiliere societății Glina SA, Combinatului Siderurgic Reșița, Grupului Feroviar Român și Clubului Bamboo.

Avocatul Andreea Blejnar s-a judecat cu Fiscul soțului

Fluturându-se probabil când calitatea Ioanei Toma de avocat – consilier personal al șefului Fiscului și mai apoi de director al Direcției Juridice al ANAF, când statutul Andreei Blejnar de soție a șefului Fiscului, cabinetul de avocatură „Toma, Manolache și Asociații” s-a specializat în procese derulate împotriva… Fiscului.

De exemplu, la începutul anului 2009, când Ioana Toma deja era angajată a ANAF,  „Toma, Manolache și Asociații” au apărat în instanță firma Concas Trading în dosarul 525/116/2009 ce avea ca obiect „anulare act de control taxe și impozite”.

Având ca apărători tocmai cabinetul de avocatură în care lucra Andreea Blejnar și Ioana Toma, societatea Glina s-a judecat atunci cu Direcția Finanțelor Publice Călărași.

Același cuplu Andreea Blejnar-Ioana Toma a mai reprezentat firma Glina SA și la Curtea de Apel București într-un dosar în care pârâtul era tocmai… Ministerul Finanțelor Publice – Comisia Fiscală  Centrală.

Evident, deși aceste lucruri sunt cunoscute la nivelul instituțiilor statului cu rol de combatere a corupției, însă cum ordinul „Lasă-l pe Sorin în pace!” nu a fost contramandat, informațiile prezentate mai sus nu s-au concretizat încă în materiale de urmărire penală.

Toți oamenii președintelui: adjuncții de la Mari Contribuabili

Flagrant prin caracterul evident al incompatibilității, cazul angajării Ioanei Toma, partenera din avocatură a doamnei Blejnar, ca director al Direcției Juridice a ANAF nu este singurul exemplu ce oferă măsura aranjamentelor la nivelul conducerii Fiscului.

Deosebit de interesante sunt mecanismele de pseudocontrol și de acoperire a clienților cotizanți de către șefii ANAF. Potrivit informațiilor deținute de Timpul, Sorin Blejnar și-a acoperit cu oameni apropiați și cele două posturi de directori adjuncți ai Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), locul unde se joacă poturi de milioane de euro.

După reorganizarea DGAMC, Blejnar i-a promovat aici în funcțiile de directori adjuncți pe Drăgan Nicușor și pe Cătălin Cojocaru.

Primul dintre ei, Drăgan, a făcut subiectul cercetărilor, alături de Blejnar, în dosarul de la Constanța. Cel de-al doilea director, Cojocaru, este personajul însărcinat direct de Blejnar pentru a coordona controalele privind importurile de legume-fructe, un alt segment evazionist din care se scot sute de milioane de euro.

Mult mai importantă este însă informația potrivit căreia directorul Cojocaru este cel ce a controlat firmele Libarom Agri și Mike Trading, firmele deținute de libanezul Said Baaklini implicate în ancheta dna privind returnarea TVA de 60 milioane euro.

În doar 10 zile de verificări, directorul Cojocaru a ajuns la concluzia că Libarom Agri și Mike Trading sunt societăți de bună-credință, fapt pentru care returnările de TVA solicitate de acestea trebuie operate fără alte verificări suplimentare.

Filiera Garda Financiară-Vamă

Deși acțiunile la frontiere au prezentat opiniei publice sute de vameși corupți pentru un cartuș de țigări, marea evaziune este instrumentată prin alte mecanisme, mult mai sensibile, coordonate de gulerele albe din birourile de la București.

Chiar dacă sistemele de monitorizare și control pot urmări absolut orice import masiv, informația  dispare imediat ce TIR-urile intră în țară. Garda Financiară din zonele de frontieră, care ar trebui să înregistreze în sistemul Control Trafic toate documentele importurilor ce ar ajuta la identificarea destinatarului produselor, nu face acest lucru.

Autoritatea Vamală nu verifică și, la rândul ei, nu centralizează nici ea documentele prin care se identifică destinatarii mărfurilor importate. Odată intrate în țară, importurile ar trebui să fie monitorizate de unitățile teritoriale ale Gărzii Financiare.

Nu se face nici acest lucru, iar între timp în lanț apar o serie de firme-fantomă prin care  bunurile sunt vândute/cumpărate fără a se mai plăti la stat TVA și impozitele aferente. În final, după ce societățile intermediare dispar, este deja prea târziu.

Nu și pentru Direcția de Informații din cadrul ANAF, care abia atunci sesizează Direcția Inspecție Fiscală și Garda Financiară. Imediat se declanșează controale și verificări, însă prejudiciile sunt stabilite doar în sarcina firmelor intermediare ce deja și-au schimbat administratorii și acționarii.

Deci nu se mai recuperează nimic. Se fac însă bilanțuri, se raportează rezultate extraordinare, dar nici un leu nu intră în bugetul statului.(sursa:Timpul)

Share on Facebook